„De ce e întuneric ziua?”

Motto: Îmi e dor de partide adevărate. Vreau un PNȚ care să teoretizeze și să producă programe politice aplicabile pentru zona rurală. Vreau un APP care să fie capabil să pună în aplicare un proiect suveranist.  Mi-e dor de reconcilierea națională. Mi-e dor de un proiect politic adevărat, capabil să ne scoată din întuneric.

Vreau oameni politici, nu marionete care, la strigăte precum „E scumpă căldura”, „S-a scumpit benzina”, „Nu vrem restrângerea libertăților fundamentale”, să răspundă cu: „Da, de acord și vă puteți culca împreună, indiferent de sex”.

Vreau oameni politici care să spună: “Stai, nene, că nu e numai Europa lor. E și a noastră. Românii nu sunt doar o masă de culegători de sparanghel și plătitori de cotizații trimestriale la Bruxelles”. Să strige: “Mă, frați europeni, România nu e sat fără câini!”…

Facerea guvernului de către Cioloș e precum „găina care a născut pui vii”, în Evenimentul lui Cristoiu din anii ’90. E cronica prostiei noastre ca societate. E precum mirarea olteanului, care a văzut pentru prima dată girafa, „Aoleo, așa ceva nu se poate!”, e vrabia din gard, pentru care a zburat aia din mână.

În fapt, situația creată îi aparține în totalitate lui Iohannis. Orgoliosul trântitor de paltoane pe capota mașinii și în văzul tuturor, acest dislexic al limbii române, a prostit pe toată lumea. Ajutat de un aparat de propagandă, de o Europă „de dreapta”, de niște securiști care s-au prins că e greu de cap și îl pot manevra cum doresc, de o infatuare soră cu megalomania, Iohannis, acest obscur profesor de fizică, cu o „apreciată” operă teoretică, intitulată „De ce e întuneric noaptea?”, acest carierist mediocru, face zilele astea un nou experiment, pe spinarea românilor: Vrea să demonstreze empiric că, dacă vrea fizicianul, o societate, un popor, o țară pot fi în întuneric și ziua. Pentru că, da, ce se întâmplă zilele astea cu „facerea guvernului” e noaptea minții, aplicată dincolo de logica politică, pentru a ține o societate și o țară în beznă, fără speranța că o să vadă „luminița de la capătul tunelului”. Guvernarea de azi nu trece printr-un tunel. E doar o galerie de mină care, la capătul celălalt, se înfundă într-un perete de steril.

Și, vă rog, lăsați naibii vrăjeala cu zice Ciolacu că vrea anticipate. Doar zice, el nu vrea. Ciolacu și ai lui vor doar ce vrea Iohannis, că la unitate circulă o vorbă: Unde-i ordin, cu plăcere! Azi, PSD e doar o etichetă prinsă la butoniera mânecii sacoului purtat de Klausul din Deal. Până să facă Ciolacu ceva concret, mai face o cădere de calciu, un leșin, o idiosincrasie. Dar nu-i bai. Că are Stănescu sărurile la el și îi dă, delicat, pe la nas, ca să își revină. Eh, naturel simțitor…

De cuplul Cioloș- Barna, cei doi căsătoriți progresist din motive pecuniare, ce să mai zic? Primul a pus la bătaie rudele influente, celălalt, o oarecare zestre politică. Pui mulți ăștia doi nu au cum să facă. Vor avorta vreo câteva rebuturi politice și o mulțime de handicapați în științele guvernării.

Și PNL? Cîțu președinte? Servantul lui Iohannis, la fel de dislexic precum stăpânul? Președinte al PNL? Pe scaunul ocupat de Ionel Brătianu?  Și noi trebuie să luăm chestia asta în serios? Și să discutăm important și greu declarațiile  neinteligibile ale unui cîț?


De AUR nu mă leg încă, pentru că ei sunt, asemenea partidului lui Dan Diaconescu, nicăieri către niciunde. Se vor dispersa, se vor pulveriza ori, probabil, vor fi înghițiți de o mișcare politică serioasă, dacă aceasta va apărea. Au crescut pe o emoție colectivă și votanții lor au așteptări pe care AUR nu le pot satisface. Iar live-urile pe FB nu țin de foame. Vituperatul și vitriolul nu înseamnă opoziție politică. E doar spectacol și oferă o satisfacție temporară.

Și am ajuns și la UDMR. Aici, știu că o să vă oftic. Și eu mă oftic, dar n-ai ce face! Ăștia sunt singurii care au un scop bine definit. Acela de a fi la guvernare. Sunt singurii care pricep și înțeleg cum e treaba cu politica și ce trebuie făcut pentru a reprezenta interesele propriului electorat și a-și atinge scopurile. Habar nu am de ce pot face performanță în dezastrul iohannist. Poate pentru că sunt ei singuri politicieni capabili, care supraviețuiesc datorită unui grup de votanți bine definit? Poate pentru că direcțiile și mutările le vin de la alte unități, care au cartierul general la Budapesta și nu la București? Habar n-am. Și nici nu mă interesează, că pe mine nu mă reprezintă. Pe mine și pe mulți dintre voi ne reprezintă infantilii politic, dronele unor interese care scot România la mezat, ne reprezintă carieriștii, moftangiii, figuranții, ridicolii, penibilii, analfabeții funcțional , pleonasticii, gângavii, oportuniștii, mestecătorii de truisme, demagogii, progeniturile vârâte în funcții, falșii patrioți, bolnavii de putere, egoiștii și meschinii. Pentru că noi toți am votat! L-am votat pe Klaus Iohannis!