Oameni de valoare primesc cetățenia română: Marsida Moșnianu - Bejko

Marsida Moșnianu (Bejko) este una dintre persoanele care, la începutul acestei săptămâni, într-o sesiune de examinare, organizată de Autoritatea Națională Pentru Cetățenie a devenit cetățen al României. Marsida Bejko, după numele purtat înainte de căsătorie, poate fi un exemplu al faptului că există și oameni cu perspective, cariere și de succes, care devin cetățeni români.



Venită la studii în România în 2008, Marsida Moșianu a absolvit Facultatea de Farmacie a Universității Ovidius Constanța. Pe parcursul șederii ei în România, Marsida Bejko a fost agent de vânzări, reprezentant al unor companii medicale, iar de circa doi ani pare că și-a găsit vocația ca antreprenor și manager în turism. Este căsătorită cu Cristian Moșnianu, cadru universitar și au împreună o fetiță.


Gânduri, Marsida Moșnianu: „Prețuiesc România, la fel de mult ca și Albania, patria mea natală”

„Dacă Albania este și va fi întotdeauna în sufletul meu și reprezintă originea mea, formarea mea ca om matur a avut loc în România. Aici, printre colegi, prieteni și vecini m-am regăsit și am putut să îmi ating aspirațiile. România este pentru mine a doua patrie, este noua mea familie mare. Se spune că nu îți poți renega ori uita niciodată rădăcinile. Este adevărat. Albania este o bucățică din mine, dar acum, în toți acești ani, în care mi-am întemeiat o familie și am evoluat profesional, România a devenit a doua mea patrie.




Rep: Ce proiecte ai pentru viitor?

„Dincolo de proiectele mele profesionalale, de viața de familie și de grija pentru fețița noastră, ca un proiect personal, îmi doresc ca în următoarea perioadă să mă implic activ în viața comunității albaneze din România. Chiar dacă suntem o comunitate mică, în raport cu alte minorități naționale, puțin peste 10.000 de persoane, conform ultimului recensământ, aș vrea să dezvolt o serie de programe și activități ce se adresează tinerilor albanezi veniți la studii în România, să le împărtășesc din experiența mea cu privire la adaptarea și acomodarea aici și să le vorbesc despre perspective. Consider că pot deveni o punte de legătură între tinerii din Albania care vin la studii în România și societatea românească. 

Într-o perspectivă mai largă, dincolo de legăturile tradiționale dintre România și Albania, diplomatice, economice, culturale, care sunt administrate de relația dintre cele două state, consider că pot deveni o punte de legătură între societatea românească și cea albaneză.”



Rep: Cum te privesc oamenii?

E o întrebare de care m-am mai lovit. Nu am simțit niciodată ca apropiații, cunoscuții, autoritățile, oamenii pe stradă, ar face vreo diferență între mine și un român nativ. Românii sunt exact așa cum se spune: Un popor tolerant, un model de coviețuire etnică. De altfel Dobrogea, regiunea unde am ales să trăiesc este regunea europeană în care de-a lungul istoriei au conviețuit pașnic, în bună pace și înțelegere cel mai mare număr de etnii și naționalități. Cred că, dacă ar trebui să existe un model european de conviețuire, toleranță și bună înțelegere etnică, Dobrogea, ar fi cu siguranță acest model, în Uniunea Europeană.

Rep: Spune-ne, în încheiere, ce simți, acum că ești româncă cu acte în regulă?

„Sunt mândră cu sunt româncă, sunt mândră că sunt albaneză!”