Ca în fiecare an, de 1 decembrie, la București, s-a organizat parada militară. Hai băieți, cauciucurile de la camioane date cu cremă neagră de ghete, ungeți șenilele la trotinete, să vină și Arafat cu SMURD-ul, să bată pifanii pasul de gâscă prin fața tribunei oficiale, să privească domnu' Klaus cu atenție și preocupare problema, că doar nu a venit degeaba într-o scurtă vacanță în România.
Și dacă suntem prea puțini să vină și coloniștii cu niște trupe
invadatoare, pardon, am vrut să zic partenere și la urmă fasole cu ciolan și o
țuiculiță, să ne bucurăm, că doar e Ziua Națională.
Bă frate! Și a fost măreț. Te uitai la glorioasa armată română, ce defila
impecabil, pe sub ochiul atent al comandantului suprem, te uitai la Geoană cum
îi pârâie cocarda-n piept de patriotism, Ciolacu a mângâiat pe cap niște copii,
le-o fi promis pufuleți și la unison cu Ciucă a îndemnat națiunea la unitate.
Care unitate? Aici e nițel neclar, că la noi sunt mai multe. Și Maia Sandu a
transmis un mesaj de la frații noștri de peste Prut. În fond așa e politicos,
că la câți bani băgăm noi în întreținerea falimentarului guvern din Republica
Moldova cred că până acum cumpăram fosta provincie românească de vreo trei ori
și o și alipeam la patria mamă.
Festivism în stare pură, în pas de defilare, grandoare și măreție din
cârpeală, de zici că dacă ne pumem mintea îi batem pe ruși și numai cu poliția
comunitară. Lă dăm la amenzi pentru parcare, de îi zăpăcim, îi băgăm în
faliment mai rău decât sancțiunile mUE, care fie vorba între noi au cam
acționat pe principiul teslei care lovește ouă, până să îi falimenteze pe ruși,
au adus criza în Europa. Dar nu-i nimic, coafura rezistă.
De restul să ne bucurăm, să umezim cracul pantalonului de grija tărișoarei
și de luni să revenim la astea politice ale noastre. Mai facem un remake mai
mic pe 24 ianuarie, și atunci o punem și de o horă. În fine, „Naționalism
folcloric” – cum ar zice Aurelian Pavelescu.
Social Plugin