Articole Noi

Cat de unita este NATO? Sa ne reamintim de incidentul Sigonella din octombrie 1985

 Anul 1985. In USA Cannon Films rupea piata cu filmele de actiune avand in prim plan super actori precum Chuck Norris sau Michael Dudikoff. Se lansau Nintendo si New Cola. Europa de Vest lua parte la Live Aid Concerts, iar dincolo de cortina de fier foamea si frigul faceau legea sub dominatia cizmei comuniste. Mexicul era zguduit de un devastator cutremur de 8.1 grade. In UK avea loc primul apel telefonic folosind un telefon mobil, o expeditie franco-americana descoperea Titanicul, Paul Castellano era asasinat la ordinul lui John Gotti, Microsoft lanseaza prima versiune de Windows, este lansata  nava spatiala Atlantis, CD-urile sunt introduse in America.


Tot in 1985 s-au lansat o serie de filme ramase in istoria cinematografiei: Back to the Future, Rambo: First Blood Part II, Rocky IV, Police Academy 2: Their First Assignment, A View to a Kill, Mad Max Beyond Thunderdome.

In acel an atat de plin de evenimente a avut loc un incident in Mediterana. Acest eveniment a fost la un pas de a declansa dizolvarea NATO si izbucnirea unui razboi italiano-american.

Pe 3 octombrie 1985, din portul Genova pleca nava de croaziera "Achille Lauro" avand itinerariul Genoa-Napoli-Siracusa-Alexandria-Port Said-Ashdod-Limassol-Rodos-Pireu si retur via Capri. La bord se aflau 748 de pasageri.

Nava era proprietatea guvernului italian fiind inchiriata catre Chandris Cruise Line. La bord se afla si un grup de cetateni americani de origine israelina. Printre acestia erau Leon si Marilyn Klinghoffer, alaturi de fiicele lor Lisa si Ilsa. Din grup mai faceau parte numerosi prieteni de familie:  Frank si Mildred Hodes, Neil si June Kantor, Seymour si Viola Meskin, Sylvia Sherman si Charlotte Spiegel.

Vineri, 4 octombrie, in timp ce traversau stramtoarea Messina, managerul croazierei,  Max Fico observa un grup de pasageri, toti barbati tineri, care se comportau suspect si evitau sa interactioneze cu ceilalti turisti sau cu echipajul. Luati la intrebari, tinerii au declarat ca sunt argentinieni, insa la o verificare a actelor de imbarcare Fico a descoperit ca acestia aveau pasapoarte apartinand unor tari precum: Portugalia, Norvegia si doar doi dintre ei aveau pasapoarte argentiniene.

"Achille Lauro" - foto: D. R. Walker / CC BY-SA (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/)

Duminica, 6 octombrie, Marilyn Klinghoffer serbeaza implinirea a 58 de ani.

Luni, 7 octombrie vaporul ajunge in Alexandria. 651 dintre pasageri coboara pentru a vizita Egiptul. Cei patru tineri, membrii ai factiunii Frontul de Eliberare a Palestinei, parte a Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei condusa de Yasser Arafat isi pregateau armele si faceau planul de debarcare si atacare a orasului Ashdod cand au fost surprinsi de un membru al echipajului. Acest lucru i-a facut sa renunte la planul initial. In schimb, cei patru teroristi au preluat controlul vaporului, luand ostatici membrii echipajului si cei 97 de pasageri ramasi la bord.

Pasagerii au fost inchisi in sala de mese, mai putin o femeie, pe numele sau Hoeranter, care a reusit sa fuga si sa se acunda intr-o cabina.

Teroristii au avut o intrevedere cu capitanul  De Rosa, caruia i-au spus ca la bord mai sunt alti 20 de barbati inarmati (lucru care nu era adevarat) si i-au ordonat sa indrepte vaporul catre portul Tartus din Siria, iar marinarii sa se comporte normal.

Inainte de a primi ordinul de oprire a comunicatiilor radio, un membru al echipajului a reusit sa trimita un semnal SOS ce a fost receptionat de un centru de monitorizare din Suedia, iar de aici a fost trimis catre comunitatea internationala.

Afland ca la bord sunt cetateni americani, administratia Reagan infiinteaza The Terrorist Incident Working Group, grup in care il regasim si pe locotenent colonelul de marina  Oliver North, membru NSA. Acestia decid sa trimita de urgenta o echipa suport la ambasada de la Roma pentru a discuta modul in care putea fi rezolvat incidentul. Separat grupul recomanda Pentagonului trimiterea in secret a unor forte speciale in Europa. Ceea ce s-a si intamplat prin detasara a doua grupari militare. Una apartinand Navy Seals, iar cealalta Delta Force. Ambele urmand a opera din baza militara britanica Akrotiri din Cipru.

Departamentul de Stat al USA a cerut statelor riverane Mediteranei sa nu permita acostarea vaporului si de asemenea sa incerce sa tina incidentul departe de presa.

Ceea ce parea doar un alt incident terorist ce urma a fi rezolvat rapid de americani avea sa ia o turnura dramatica si cu repercursiuni neasteptate.

Guvernul italian decide sa faca incidentul public. La baza  militara britanica Akrotiri din Cipru sunt trimisi 60 de militari ai trupelor speciale italiene, 4 elicoptere si strategi militari. In acelasi timp premierul  Bettino Craxi a constituit un grup de lucru in care a invitat toate statele ai caror cetateni se aflau la bordul navei, inclusiv Egipt, Siria, Iordania si Tunisia si i-a cerut lui Yasser Arafat sa ia o pozitie oficiala fata de incident. Acesta a condamnat gestul teroristilor si a decis sa trimita in Egipt doi inalti demnitari care sa se alature grupului de negocieri alcatuit din reprezentantii Italiei si Egiptului. Din grupul celor doi facea parte si Abu Abbas, consilier personal al lui Arafat si membru in comitetul executiv al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei.

Abu Abbas - foto: Ahmed Jadallah || Reuters


Intre timp la bord teroristii, condusi de Youssef Majed Molqi au separat pasagerii evrei si americani de restul turistilor.

Ajunsi in Tartus, teroristii au cerut ca la bord sa se prezinte reprezentanti ai Crucii Rosii, Statelor Unite si Marii Britanii pentru a negocia eliberarea din inchisoare a 50 de palestinieni, printre care si Samir Kuntar. La cererea Statelor Unite si a Italiei, guvernul sirian refuza dialogul cu teroristii.

Palestinienii il executa pe Leon Klinghoffer, insa din motive necunoscute nu fac public incidentul.

Cum in continaure sirienii raman fermi pe pozitii, teroristii sunt nevoiti sa paraseasca Tartusul si sa se indrepte catre Libia.

Inainte ca nava sa paraseasca apele Siriei, Abu Abbas, folosind pseudonimul Abu Khaled, ia legatura cu teroristii prin intermediul  Radio "Monte Carlo" Cipru si le ordona sa se intoarca catre Port Said si sa se poarte bland cu pasagerii, de asemenea ii ordona lui Molqi sa nu omoare niciun cetatean european, pentru ca Palestina avea relatii stranse cu Italia, iar capitanului ii transmite ca regreta ca au fost nevoiti sa captureze vaporul si ca neplacerile vor lua sfarsit in doar cateva ore.

Da, Abu Abbas, consilierul personal al lui Arafat si omul trimis sa negocieze cu teroristii, era de fapt capul intregii operatiuni si cel care personal il alesese pe Youssef Majed Molqi pentru a indeplini misiunea.

Yasser Arafat - foto: Adel Hana|AP Images


Fortele speciale israeliene intercepteaza discutiile si i le trimit presedintelui american. Stalele Unite anunta echipele Delta Force si Navy Seals din Cipru sa se pregateasca pentru a captura vaporul. Premierul Italiei se opune ferm sustinand ca lucrurile sunt calme si ca se poate negocia un deznodamant fara alte victime. La randul lor egiptenii anunta ca negociaza predarea teroristilor. Arafat prin intermediul lui Abbas isi cere scuze pentru situatia creata si anunta ca dupa ce se vor preda teroristii sa fie repatriati in Palestina, acestia urmand a renunta la cererea de eliberare a celor 50 de prizonieri palestinieni.

In dimineata zilei de 9 octombrie vaporul ancoreaza in Port Said, iar la bord ajunge Abbas pentru a purta discutii cu Molqi. In fapt profitand de complicitatea egiptenilor si increderea italienilor Abbas si Molqi doar au mimat negocieri privind predarea teroristilor. Arafat anunta ca negocierile au avut succes si ca primii prizonieri vor fi eliberati in momentul cand la bord vor veni pentru discutii ambasadorii Italiei, USA, UK si Germaniei de Vest, iar restul vor fi eliberati dupa ce reprezentantii celor patru tari vor promite ca teroristii vor fi lasati sa plece in Palestina. Ambasadorii UK si USA refuza intelegerea.

In tot acest timp SEAL Team Six se imbarca pe USS Iwo Jima si se pozitioneaza in apele internationale steptand ca "Achille Lauro" sa paraseasca apele egiptene.

USS Iwo Jima

Cum ambasadorii celor patru state s-au regasit pe pozitii divergente Italia si Germania fiind de acord cu cererea teroristilor, in timp ce UK si USA refuzau orice fel de negociere, Egiptul, aliat al Palestinei anunta ca teroristii pot parasi vaporul, mai mult acestora le-a fost pusa la dispozitie o salupa a statului egiptean pentru a fi transportati in siguranta. Imediat dupa ce pasagerii au fost debarcati, ambasadorul american afla de asasinarea lui Leon Klinghoffer. Pana in acel moment tot ce stia comunitatea internationala era doar ca teroristii amenitasera ca vor omora prizonieri. Din motive necunoscute palestinienii au tinut secreta moartea lui Klinghoffer, iar cadavrul acestuia a fost aruncat peste bord.

In urma acestei dezvaluiri a pornit un nou conflict americano-italian, fiecare dintre state cerand Egiptului ca teroristii sa le fie predati. In secret guvernul egiptean ii suie pe Abu Abbas si cei 4 palestinieni intr-un avion EgyptAir cu destinatia Tunisia, aici acestia urmau sa fie preluati de membrii ai Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei pentru a fi repatriati. Informatia este insa interceptata in timp util de coalitia internationala.

Reagan decide ca fortele americane trebuie sa intervina si ordona portavionului Saratoga sa pregateasca avioanele pentru a intercepta, escorta carte baza NATO Sigonella din Sicilia si daca va fi cazul sa doboare avionul EgyptAir, chiar cu riscul urias de a genera un scandal international si mai mare. La putin timp dupa este emis ordinul de decolare si o escadrila de Tomcats porneste in cautarea zborului 2843. Avionul este interceptat in apropiere de Tunis unde cererea de aterizare i-a fost refuzata. Acelasi scenariu se repeta si deasupra Atenei. Intre timp Statele Unite reloca de urgenta trupele Delta Force si Navy Seal din Cipru la baza din Sicilia pentru a captura teroristii palestinieni.

Ronald Reagan - foto: https://www.whitehouse.gov/

Aceste decizii luate fara a consulta guvernul italian si restul aliatilor NATO a dus la o criza fara precedent.

Amenitat cu doborarea avionului, pilotul egiptean aterizeaza la baza Sigonella, avionul fiind incercuit imediat de catre fortele speciale americane. Guvernul italian a prostestat vehement impotriva acestei actiuni desfasurate fara acordul sau pe teritoriul Italiei. Premierul Bettino Craxi a anuntat ca baza este una NATO, nu americana si prin urmare se afla sub jurisdictia italiana. La baza militara au fost activati 20 de carabinieri si 30 de membrii ai politiei aeriene italiene care aveau ordin de a folosi forta letala pentru a pune capat operatiunii militare americane, dincolo fortele americane primisera la randul lor ordin sa foloseasca forta letala pentru a captura si a aduce palestinienii in USA. Conflictul a escaladat cand 300 de carabinieri sunt trimisi de urgenta la baza pentru a oferi sprijin militarilor italieni. Drumurile au fost blocate cu camioane, iar altor carabinieri din Catania si Siracusa li s-a dat ordin sa se indrepte de urgenta catre Sigonella. 

baza aeriana NATO "Sigonella"

Iata cum pentru prima data in istoria organizatiei, armatele a doua tari membre NATO isi atinteau armele una asupra celeilalte.

Au urmat 5 ore de negocieri intre liderii american si italian. Intr-un final s-a decis ca in prima faza teroristii sa fie arestati si dusi intr-o inchisoare italiana.

Steiner, cel care a condus operatiunea fortelor speciale americane din Sigonella avea sa declare mai tarziu ca trupele Delta Force si Navy Seals aveau mijloacele necesare de a duce misiunea la indeplinire insa victimele din randul italienilor ar fi fost numeroase.

Dar lucrurile nu aveau sa se sfarseasca aici. Abbas si Badrakkan au refuzat sa se predea invocand imunitatea diplomatica. Mai mult Hosni Mubarak  a intervnit oficial cerand eliberarea celor doi si trimiterea lor in Egipt. Bettino Craxi a refuzat, iar drept raspuns  Mubarak a interzis vaporului "Achille Lauro" sa paraseasca Port Saidul. A urmat o noua runda de negocieri in urma careia s-a convenit ca cei patru teroristi sa ramana in arest in Italia, in timp ce  Abbas si Badrakkan sunt trimisi cu acelasi avion la Roma.

Hosni Mubarak - foto: By Presidenza della Repubblica, Attribution, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=8963131


Cand americanii au aflat de noile decizii si temandu-se ca in loc de a ajunge la Roma, avionul ar urma sa isi modifice cursul catre Egipt, cer sa escorteze avionul. Italienii resping cererea. Generalul Steiner avand ordin clar de a nu lasa niciun terorist sa scape se suie, alaturi de alti militari ai fortelor speciale intr-un T-39, jet folosit la transportul oficialilor US Navy si decoleaza de pe pista 2 fara a mai cere permisiunea.

Aproape imediat doua avioane militare Aeritalia F-104S Starfighter pornesc in urmarire solicitand avionului american sa revina la baza. Steiner refuza, si la scurt timp alte doua avioane italiene F-104s ajuta la incercuirea aeronavei T-39. Aveau ordin ca in caz de forta majora sa doboare avionul american. Criza escaladeaza cand o escadrila de Tomcats vine in sprijinul generalului Steiner, iar un U.S. Northrop Grumman EA-6B Prowler a bruiat radarele avioanelor italiene. Pentru a doua oara in aceeasi zi americanii si italienii aveau ordin sa foloseasca forta letala unii impotriva celorlalti. Din fericire acest stand off a fost dezamorsat de apropierea de aeroportul din Roma, iar avioanele militare ale ambelor tari s-au retras la baze. Avionul comercial la bordul caruia se aflau Abbas si Badrakkan aterizeaza fara probleme.

Generalul Steiner cere la randul sau voie sa aterizeze, insa este refuzat. La fel ca la Sigonella decide sa ignore ordinul italienilor si aterizeaza fara permisiune.

La scurt timp FBI-ul emite un ordin de arestare international pe numele lui Abbas si trimit scrisoare oficiala catre guvernul italian cerand ca acestia sa il retina pe palestinian pentru a-l preda reprezentantilor Statelor Unite. Situatia deja tensionata escaladeaza si mai mult cand italienii refuza, sustinand ca motivatia din scrisoarea americana nu este indeajuns fondata, iar Abbas prin pozitia sa politica si diplomatica are dreptul de extradare catre Palestina. Mai mult inca din 1973 Italia avea o intelegere de neagresiune semnata cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei prin care acestia din urma nu aveau sa aduca nicio vatamare poporului italian, iar Italia accepta sa nu intervina impotriva Palestinei. Mai mult Arafat l-a amenitat pe Craxi ca vor urma repercursiuni daca il va preda pe Abbas americanilor.

Italienii il lasa pe Abbas sa paraseasca tara punandu-i la dispozitie un avion care sa-l duca la Belgrad. Americanii cer autoritatilor iugoslave sa-l aresteze pe Abbas, insa cererea este refuzata, iar teroristul este trimis in Yemenul de Sud.